Lista neagră ASF 2026: avertizări, brokeri autorizați și cum verifici o firmă de investiții

Răspunsul scurt: ASF nu publică un document numit oficial „lista neagră”. Ce numesc investitorii „lista neagră ASF” sunt avertizările Autorității de Supraveghere Financiară despre entități neautorizate, adunate pe asfromania.ro în secțiunea „Atenție la entități neautorizate!”. Opusul ei, „lista albă”, este Registrul public ASF, unde apar societățile de servicii de investiții financiare (SSIF), băncile și firmele din alte state UE care au voie să-ți ofere servicii de investiții în România. Regula practică: dacă o firmă nu e în registru, nu-i trimiți bani, chiar dacă nu apare (încă) în nicio avertizare.

Mai jos găsești unde sunt cele două liste, cum citești registrul, cine are voie să tranzacționeze pentru tine la Bursa de Valori București, ce te protejează dacă un broker autorizat dă faliment și cum verifici o firmă înregistrată în altă țară.

Diversifică-ți avereaInvestește în artăTablouri originale, piese unicat semnate de artist. Un activ tangibil, departe de grafice și cotații.Vezi tablourile →

Ce este ASF și ce supraveghează

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a fost înființată prin OUG nr. 93/2012 și a preluat atribuțiile fostelor autorități pentru piața de capital (CNVM), asigurări (CSA) și pensii private (CSSPP). Pentru un investitor, contează trei lucruri:

• autorizează firmele care îți primesc ordinele de bursă, îți țin banii și instrumentele financiare în cont (SSIF-uri, bănci în calitate de intermediari, societăți de administrare a investițiilor);
• ține registrele publice în care poți verifica orice entitate;
• avertizează publicul când descoperă firme care oferă servicii de investiții fără autorizație.

ASF nu supraveghează băncile ca instituții de credit (asta face Banca Națională) și nu garantează câștigurile nimănui. Pentru partea bancară și IFN, vezi ghidul nostru despre registrele BNR pentru bănci, IFN și instituții de plată.

„Lista neagră ASF”: unde găsești avertizările

Pe site-ul asfromania.ro, secțiunea dedicată entităților neautorizate cuprinde:

1. comunicatele de avertizare despre site-uri și firme care pretind că oferă investiții, trading CFD, forex sau cripto clienților din România fără să aibă dreptul;
2. o descriere a practicilor tipice ale acestor entități (apeluri insistente, „consultanți” care cer acces la distanță pe calculator, bonusuri pentru depuneri);
3. formulare prin care poți semnala tu o entitate suspectă.

ASF a precizat public că folosirea serviciilor unei entități neautorizate nu dă dreptul la despăgubiri prin Fondul de Compensare a Investitorilor. Aici e diferența practică dintre lista neagră și lista albă: dacă pierzi bani la o firmă din registru care intră în insolvență, ai o plasă de siguranță; la o firmă neautorizată, nu.

Ce nu îți spune lista de avertizări

Lista de avertizări are o limită importantă: e mereu în urmă. O platformă frauduloasă își schimbă domeniul în câteva zile, iar o avertizare apare abia după ce cineva a semnalat-o și ASF a analizat cazul. De aceea, „nu apare pe lista neagră” nu înseamnă „e sigur”. Logica corectă e inversă: verifici întâi registrul autorizaților, iar avertizările îți servesc doar ca semnal suplimentar.

Pe aceeași logică funcționează și autoritățile din alte țări: AMF din Franța publică o listă neagră de site-uri, CONSOB blochează site-uri în Italia, BaFin publică zilnic avertismente. Le explicăm pe fiecare mai jos.

Lista brokerilor autorizați ASF: Registrul public

„Lista brokeri autorizați ASF” este, de fapt, Registrul public ASF (pe site apare și ca „Registre entități autorizate” sau „Registrul public SIIF”). E împărțit pe sectoare, iar aici apare prima confuzie frecventă:

Când cauți pe Google „brokeri autorizați ASF”, o parte din rezultate te trimit la registrul brokerilor de asigurări. Un broker de asigurări autorizat nu are dreptul să-ți vândă acțiuni sau CFD-uri. Dacă cineva îți spune „suntem autorizați ASF” și îți arată o înregistrare de broker de asigurări, ceva nu e în regulă.

Cum verifici un SSIF în 5 pași

1. Ia denumirea juridică completă de pe site-ul firmei (secțiunea „Despre noi”, „Informații legale” sau subsolul paginii) și numărul de înregistrare la ASF. O firmă serioasă le afișează la vedere.
2. Caută denumirea în Registrul public ASF, nu pe Google. Accesează registrul pornind direct de la asfromania.ro, nu dintr-un link primit pe e-mail sau WhatsApp.
3. Compară datele de contact. Registrul arată adresa, telefonul și site-ul. Dacă firma care te-a sunat are alt domeniu decât cel din registru, poți avea de-a face cu o clonă.
4. Verifică serviciile autorizate. O firmă poate fi autorizată doar pentru anumite activități (de exemplu, primire și transmitere de ordine, dar nu administrare de portofoliu).
5. Caută numele și în avertizări, la ASF și la autoritatea din țara de origine, dacă e o firmă străină.

Pașii seamănă cu cei pentru orice broker, oriunde în lume. Ghidul nostru despre escrocheriile de trading și verificarea unui broker în 5 minute îi aplică pe situațiile cele mai frecvente: apelul de la „consultant”, platforma care nu te mai lasă să retragi, „recuperatorii” de bani.

Lista brokerilor autorizați BVB

Pentru acțiuni românești, obligațiuni sau ETF-uri listate la București, ai nevoie de un intermediar participant la Bursa de Valori București. BVB publică lista pe bvb.ro (secțiunea „Intermediari”). La 5 noiembrie 2026, lista cuprindea 29 de intermediari:

Lista se schimbă: firme noi intră, altele își suspendă activitatea. Tabelul de mai sus e o fotografie, nu o recomandare. Verifică mereu lista actualizată pe bvb.ro și, separat, autorizația în registrul ASF. Pentru cum funcționează bursa și cum deschizi un cont, citește ghidul nostru complet despre BVB.

Brokeri autorizați în România vs. brokeri cu acces la BVB

Nu orice firmă autorizată să lucreze cu clienți români are acces direct la BVB. Multe platforme internaționale de acțiuni și CFD-uri au clienți în România fără să fie membre ale bursei din București. Asta nu le face ilegale, dacă sunt autorizate într-un stat UE și au notificat ASF. Întrebarea corectă nu e „e pe lista BVB?”, ci:

• E autorizată de cineva? (ASF sau o autoritate dintr-un stat UE/SEE)
• Are dreptul să lucreze cu clienți din România? (notificare prin pașaport, vizibilă în registrul ASF)
• Ce instrumente îmi vinde? (acțiuni reale sau CFD-uri, produse cu efect de levier)

Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI): ce acoperă

Fondul de Compensare a Investitorilor este schema română care îi despăgubește pe investitori când un intermediar membru (SSIF sau bancă ce prestează servicii de investiții) nu mai poate restitui banii sau instrumentele financiare pe care i le-ai încredințat.

• Plafonul de compensare este de 20.000 de euro pentru fiecare investitor eligibil, plătit în lei la cursul BNR. Plafonul vine din Directiva 97/9/CE privind schemele de compensare a investitorilor.
• Potrivit datelor FCI la 30 septembrie 2026, intermediarii membri raportau 345.316 investitori.
• FCI nu acoperă pierderile din scăderea prețurilor. Dacă acțiunile tale scad cu 40 %, asta e risc de piață, nu caz de compensare.
• FCI nu acoperă banii trimiși unei entități neautorizate.

Banii din conturile curente și depozitele bancare sunt protejați separat, prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, până la 100.000 de euro de deponent și de bancă. Sunt două scheme diferite, cu plafoane diferite.

Dacă investești printr-o firmă din alt stat UE, protecția vine de la schema țării de origine, nu de la FCI. Plafoanele diferă mult: 20.000 de euro în Cipru sau Germania (cu reguli de calcul proprii), 100.000 de euro în Spania, 85.000 de lire sterline în Regatul Unit. Le detaliem în ghidurile pe țări de mai jos.

Pașaportarea: firmele din UE care lucrează legal cu români

Directiva MiFID II (2014/65/UE) permite unei firme de investiții autorizate într-un stat membru să ofere servicii în toată Uniunea, după o notificare transmisă de autoritatea de origine autorității din țara gazdă. Pentru România, gazda e ASF. Concret:

• firma rămâne supravegheată în principal de autoritatea de origine (CySEC, BaFin, CONSOB, CNMV etc.);
• ASF o înscrie în lista firmelor din alte state membre;
• reclamațiile și compensarea urmează în mare parte regulile țării de origine.

De aici rezultă o verificare în doi pași: (1) firma e autorizată în țara ei, în registrul autorității respective; (2) a notificat activitatea în România, în registrul ASF. Ghidurile noastre pe țări îți arată cum faci primul pas pentru fiecare autoritate:

Regatul Unit e un caz aparte: după Brexit, firmele britanice nu mai au pașaport european. O firmă care are doar licență FCA nu are, prin asta, dreptul de a presta servicii de investiții în România. Grupurile mari lucrează cu clienții din UE printr-o filială europeană, de obicei din Cipru sau Irlanda.

Cripto: ce se schimbă cu MiCA

Pentru platformele de criptoactive, cadrul e Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA). Perioada de tranziție permisă de MiCA s-a încheiat cel târziu la 1 iulie 2026. De la această dată, un furnizor de servicii cripto (CASP) are nevoie de autorizație MiCA ca să lucreze cu clienți din UE. Platformele autorizate în alt stat membru pot servi clienți români prin pașaport.

Pentru România, desemnarea autorității competente (ASF și/sau BNR) a trecut prin mai multe proiecte de act normativ. Înainte să trimiți bani unei platforme cripto, verifică registrul MiCA publicat de ESMA și pagina ASF dedicată criptoactivelor. Nu te baza pe ce scrie pe site-ul platformei.

Semnalele unei firme care nu e pe nicio listă albă

• te contactează ea, prin telefon, WhatsApp, Telegram sau reclamă cu o persoană publică;
• promite randament fix sau „garantat” pe trading;
• îți cere să instalezi AnyDesk, TeamViewer sau o aplicație de „verificare”;
• îți cere depuneri în cripto sau pe carduri ale unor persoane fizice;
• îți cere „taxe” sau „impozit” înainte să-ți retragi profitul;
• denumirea firmei de pe site nu apare în niciun registru oficial sau are domeniul diferit de cel din registru.

Oricare dintre aceste semne justifică oprirea plăților. Dacă ai trimis deja bani, sună imediat la banca ta (pentru încercarea de a bloca sau contesta plata), sesizează Poliția și ASF. Ferește-te de „firmele de recuperare” care te contactează după aceea: sunt de multe ori aceeași rețea.

ASF, BNR sau ANPC: cine verifică ce

Multe țepe amestecă intenționat domeniile: un „depozit cu dobândă mare” care e de fapt trading, un „împrumut” care cere o „investiție” în avans. Ca să știi în ce registru cauți:

Dacă un produs nu se potrivește în niciun rând, sau firma se declară „neregulamentată pentru că e internațională”, e un motiv în plus de prudență.

Cum depui o reclamație sau semnalezi o entitate

• Entitate neautorizată: formularul de pe asfromania.ro, secțiunea entităților neautorizate, plus plângere penală la Poliție (sau DIICOT, în cazurile de criminalitate organizată).
• Firmă autorizată de ASF cu care ai un litigiu: întâi reclamație scrisă la firmă, apoi la ASF sau la entitatea de soluționare alternativă a litigiilor din sectorul financiar non-bancar (SAL-FIN).
• Firmă din alt stat UE: reclamație la firmă, apoi la autoritatea sau ombudsmanul din țara de origine (vezi ghidurile pe țări).

Avertisment de risc: Investițiile în acțiuni, CFD-uri și criptoactive implică riscul de a pierde o parte sau tot capitalul. CFD-urile folosesc efect de levier, care amplifică atât câștigurile, cât și pierderile. Faptul că o firmă e autorizată nu garantează profit și nu te protejează de pierderile din piață. Acest articol are scop informativ și nu este o recomandare de investiții.

Diversifică-ți avereaInvestește în artăTablouri originale, piese unicat semnate de artist. Un activ tangibil, departe de grafice și cotații.Vezi tablourile →

Întrebări frecvente

Există o listă neagră oficială ASF?

Nu sub acest nume. ASF publică avertizări despre entități neautorizate și un Registru public al entităților autorizate. Pentru un investitor, registrul (lista albă) e mai util decât avertizările, pentru că avertizările apar mereu după ce frauda a început.

Care sunt brokerii autorizați BVB?

La 5 noiembrie 2026, lista BVB avea 29 de intermediari: 16 SSIF-uri românești, 5 bănci din România și 8 membri străini sau la distanță. Lista completă e în tabelul de mai sus, dar verifică varianta actualizată pe bvb.ro.

Care sunt brokerii autorizați din România?

Sunt firmele înscrise în Registrul public ASF ca prestatori de servicii de investiții: SSIF-uri, bănci care oferă servicii de investiții și firme din alte state UE care au notificat ASF. Un broker de asigurări din registrul ASF nu e broker de bursă.

Ce înseamnă SSIF?

Societate de servicii de investiții financiare: firma autorizată de ASF să primească și să execute ordine pe piețele financiare, să țină în evidență instrumentele clienților și, după caz, să administreze portofolii.

Dacă un broker autorizat ASF dă faliment, îmi pierd banii?

Dacă intermediarul e membru al Fondului de Compensare a Investitorilor și nu îți mai poate restitui banii sau titlurile, poți fi despăgubit până la echivalentul în lei a 20.000 de euro. Pierderile din scăderea prețurilor nu sunt acoperite.

O firmă autorizată în Cipru poate lucra legal cu români?

Da, dacă e autorizată de CySEC și a notificat ASF prin pașaport. Verifici ambele registre. Protecția și reclamațiile urmează în principal regulile din Cipru.

Un broker cu licență FCA e legal în România?

Licența FCA singură nu mai dă drept de pașaport în UE după Brexit. Verifică ce entitate din grup îți deschide efectiv contul și dacă acea entitate e autorizată într-un stat UE și notificată la ASF.

Ce fac dacă am dat bani unei firme de pe lista de avertizări ASF?

Oprești orice plată nouă, anunți banca imediat, păstrezi dovezile (conversații, extrase, adrese de site), depui plângere la Poliție și semnalezi cazul la ASF. Nimeni nu îți poate garanta recuperarea banilor, iar cei care îți cer un avans pentru „recuperare” sunt de obicei tot escroci.