Pe scurt: Banca Națională a României ține patru registre publice: instituțiile de credit (băncile), instituțiile de plată, instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile financiare nebancare (IFN). „Lista IFN BNR” e de fapt Registrul general al IFN-urilor, completat de un Registru special și de un Registru de evidență. Toate sunt pe bnr.ro, la secțiunea „Registre și liste”. Dacă o firmă îți oferă un credit, un cont sau un card și nu apare în niciunul, nu e autorizată de BNR, oricât de profesionist ar arăta site-ul ei.
Ghidul îți arată ce conține fiecare registru, cum cauți corect o firmă și ce faci când ceva nu se potrivește. Pentru investiții (acțiuni, CFD-uri, fonduri), autoritatea e alta, ASF. Despre ea găsești totul în ghidul nostru despre lista neagră ASF și brokerii autorizați.
Diversifică-ți avereaInvestește în artăTablouri originale, piese unicat semnate de artist. Un activ tangibil, departe de grafice și cotații.Vezi tablourile →
Ce este un IFN și ce are voie să facă
Un IFN (instituție financiară nebancară) e o firmă care acordă credite fără să fie bancă. Cadrul legal e Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare. Câteva lucruri pe care merită să le știi înainte de a semna ceva:
- un IFN acordă finanțare: credite de consum, microcredite, leasing financiar, garanții, credite pe gaj (amanet);
- un IFN nu are voie să atragă depozite de la populație. Dacă o firmă care se prezintă drept IFN îți oferă „dobândă la economii”, ai un semnal de alarmă;
- legea cere ca IFN-urile din Registrul general să includă în denumire sintagma „instituție financiară nebancară” sau abrevierea „IFN”. Pentru entitățile din Registrul de evidență, mențiunea e opțională;
- creditele de la IFN sunt de regulă mai scumpe decât cele bancare. Compară întotdeauna DAE (dobânda anuală efectivă) și suma totală de plată, nu dobânda „pe zi”.
Despre cum alegi un credit de consum și ce costuri compari, vezi ghidul nostru pentru creditul de nevoi personale.
Cele trei registre ale IFN-urilor
| Registru | Cine apare | La ce îți folosește |
|---|---|---|
| Registrul general | toate IFN-urile autorizate de BNR să desfășoare activități de creditare; există și o listă separată cu IFN-urile radiate | prima verificare: dacă firma nu e aici (sau în Registrul de evidență), nu e IFN autorizat |
| Registrul special | IFN-urile mai mari sau cu activitate mai riscantă, care îndeplinesc criteriile BNR pentru supraveghere prudențială | îți arată că BNR urmărește mai atent solvabilitatea și riscurile firmei |
| Registrul de evidență | entități cu regim simplificat, cum sunt casele de ajutor reciproc (CAR) și casele de amanet | verifici CAR-ul sau amanetul cu care lucrezi |
Atenție la lista radiaților. O firmă care a fost IFN și a fost radiată poate să-și păstreze site-ul vechi, numele comercial sau chiar paginile de social media. Dacă găsești denumirea doar în lista radiaților, nu mai are dreptul să acorde credite.
Registrul instituțiilor de credit (băncile)
Registrul instituțiilor de credit cuprinde băncile românești, sucursalele din România ale băncilor din alte state UE și cooperativele de credit. Tot aici sunt evidențiate băncile din UE care au notificat BNR că prestează servicii în România fără sucursală (libera prestare a serviciilor).
De ce contează:
- depozitele la băncile din România sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), până la 100.000 de euro de deponent și de bancă;
- la o bancă din alt stat UE care lucrează cu tine fără sucursală în România, garanția vine de la fondul din țara ei. Plafonul e tot de 100.000 de euro, pentru că e armonizat la nivel european, dar procedura de plată e a celeilalte țări;
- o firmă care „acceptă depozite” fără să fie în acest registru nu e bancă și banii tăi nu sunt garantați de nimeni.
Dacă ai bani într-un depozit sau cauți o dobândă bună, citește și cum alegi cea mai bună dobândă la depozite în lei.
Instituțiile de plată și cele de monedă electronică
Aplicațiile de transfer, portofelele electronice și cardurile preplătite nu sunt neapărat bănci. Ele pot funcționa ca:
- instituții de plată: transferuri, încasări, servicii de inițiere a plății. Cadrul legal e Legea nr. 209/2019, care transpune Directiva (UE) 2015/2366 (PSD2);
- instituții emitente de monedă electronică: emit „bani electronici” pe care îi ții într-un cont de plată sau pe un card preplătit. Cadrul legal e Legea nr. 210/2019.
Ce e important pentru tine: banii ținuți la o instituție de plată sau de monedă electronică nu sunt depozite și nu intră sub garanția FGDB. Legea le obligă să-i țină separat de banii proprii (protejare prin segregare), dar regimul nu e același cu al unei bănci. Și aici, registrele BNR arată atât firmele românești, cât și pe cele din UE care lucrează în România prin pașaport sau prin agenți.
Cum verifici un IFN, o bancă sau o aplicație de plăți în 6 pași
- Copiază denumirea juridică completă din contract, din subsolul site-ului sau din termenii și condițiile aplicației, nu numele comercial („brandul”).
- Intră pe bnr.ro tastând adresa în browser, apoi la „Registre și liste”. Nu folosi linkuri primite pe SMS, e-mail sau WhatsApp.
- Alege registrul potrivit: IFN pentru credite nebancare și amanet, instituții de credit pentru bănci, instituții de plată sau de monedă electronică pentru aplicații și carduri.
- Compară codul unic de înregistrare (CUI) și numărul de înregistrare din registrul BNR cu cele din contract.
- Verifică dacă firma e activă, nu în lista radiaților sau a celor cu autorizația retrasă.
- Verifică site-ul sau aplicația. Escrocii copiază numele unui IFN real și pun un alt domeniu, alt număr de telefon sau alt IBAN. Datele de contact trebuie să fie cele oficiale ale firmei.
Un pas în plus, util mai ales înainte de un credit: lista participanților la Biroul de Credit arată ce bănci și IFN-uri raportează datele clienților. Despre ce înseamnă asta pentru tine, citește ghidul nostru despre Biroul de Credit.
Semnale că „IFN-ul” e o țeapă
Cele mai frecvente escrocherii care folosesc numele unor IFN-uri sau bănci arată așa:
- „Credit aprobat garantat, fără verificări”, dar plătești întâi o taxă (de dosar, de asigurare, de „deblocare”). Un creditor autorizat nu îți cere bani în avans ca să-ți dea un împrumut;
- pagini de Facebook sau anunțuri cu numele unui IFN cunoscut, dar cu contact doar pe WhatsApp sau Telegram;
- „depozite” cu dobânzi mult peste piață oferite de o firmă care nu e în registrul instituțiilor de credit;
- cerere de date de card, coduri primite prin SMS sau instalarea unei aplicații de acces la distanță sub pretextul „verificării identității”;
- contract trimis ca imagine sau PDF fără CUI și fără date de înregistrare la BNR.
Aceleași tehnici de presiune apar și în escrocheriile cu „investiții”: un consultant te sună, te grăbește, îți cere să instalezi o aplicație. Le descriem pe larg în articolul despre escrocheriile de trading și cum le recunoști.
BNR are o „listă neagră”?
Nu în sensul în care o au autoritățile pieței de capital. BNR publică registrele entităților autorizate, sancțiunile aplicate instituțiilor pe care le supraveghează și informări despre fraude cu plăți. Pentru o firmă care dă credite fără autorizație sau îți cere bani în avans, plângerea se face la Poliție, iar practicile comerciale abuzive se reclamă la ANPC.
Pentru dispute cu o bancă sau un IFN autorizat, ai la dispoziție, pe lângă reclamația la instituție, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB). Procedura e gratuită pentru consumatori.
Ce faci dacă ai trimis bani unui creditor fals
- Sună imediat la banca ta și cere blocarea cardului și contestarea tranzacției. Cu cât suni mai repede, cu atât sunt mai mari șansele.
- Schimbă parolele și codurile de acces dacă le-ai comunicat cuiva.
- Păstrează dovezile: capturi de ecran, conversații, numere de telefon, IBAN-ul în care ai plătit.
- Depune plângere la Poliție. Dacă frauda a folosit numele unui IFN real, anunță și firma respectivă.
- Ignoră ofertele de „recuperare a banilor” care apar după. De cele mai multe ori sunt a doua etapă a aceleiași fraude.
Nimeni nu îți poate garanta recuperarea banilor, dar reacția rapidă la bancă face uneori diferența.
Investiții vs. credite: când nu mai e treaba BNR
Dacă oferta de la telefon sună a „plasament”, „portofoliu administrat”, „trading automat” sau „cont de investiții”, ai trecut în zona ASF. Acolo verifici în alt registru: Registrul public ASF. Când firma e din altă țară, verifici și la autoritatea de acolo: CySEC pentru Cipru sau FCA pentru Regatul Unit, de exemplu.
Avertisment: Un credit înseamnă o obligație de plată pe termen lung. Verifică DAE, suma totală de plată și consecințele întârzierii înainte de a semna. Faptul că un creditor e înscris în registrele BNR confirmă că e autorizat, nu că oferta lui e potrivită pentru tine. Articolul are scop informativ.
Diversifică-ți avereaInvestește în artăTablouri originale, piese unicat semnate de artist. Un activ tangibil, departe de grafice și cotații.Vezi tablourile →
Întrebări frecvente
Unde găsesc lista IFN-urilor autorizate de BNR?
Pe bnr.ro, la „Registre și liste”, secțiunea pentru instituții financiare nebancare. Acolo găsești Registrul general, Registrul special și Registrul de evidență, plus lista IFN-urilor radiate.
Ce este un IFN?
O instituție financiară nebancară: o firmă autorizată de BNR să acorde credite, leasing sau alte finanțări, fără să fie bancă și fără drept de a atrage depozite.
Care e diferența dintre Registrul general și Registrul special?
În Registrul general apar toate IFN-urile autorizate să acorde credite. În Registrul special apar doar cele care îndeplinesc criteriile BNR pentru supraveghere prudențială, adică mai stricte.
Sunt banii mei garantați la un IFN?
Un IFN nu primește depozite, deci nu există o garanție a depozitelor la IFN. Garanția FGDB de până la 100.000 de euro privește depozitele la bănci.
O aplicație de plăți e bancă?
Nu neapărat. Poate fi instituție de plată sau de monedă electronică, cu alt regim de protecție decât un depozit bancar. Verifici în ce registru apare și ce entitate îți deschide contul.
Cum îmi dau seama că un site folosește numele unui IFN real?
Compari domeniul, telefonul, CUI-ul și IBAN-ul cu datele din registrul BNR și de pe site-ul oficial al firmei. Orice cerere de plată în avans pentru un credit e un semnal de fraudă.
Ce se întâmplă dacă nu plătesc un credit IFN?
Se aplică penalitățile din contract, datoria poate fi raportată la Biroul de Credit și poate fi cesionată unei firme de recuperare. Dacă ai dificultăți, discută din timp cu creditorul despre reeșalonare.
Vrei să exersezi înainte să investești?
Contul demo Vantage e gratuit: testezi strategiile din acest articol cu bani virtuali, nu cu economiile tale.
