Haram Trading: Adevărat sau fals?

Poate fi dificil să știi ce anume este comerțul haram, adică să diferențiezi între ceea ce este haram și ceea ce este halal în comerț. Prima întrebare este chiar de obicei cea referitoare la dacă comerțul este halal în cadrul islamului. Și dacă da, ce anume din tranzacționare (modul de tranzacționare, instrumentele tranzacționate, condițiile de tranzacționare etc.) este considerat haram? Acestea sunt întrebările la care încearcă să răspundă acest ghid pentru tranzacționarea islamică haram / halal, oferindu-vă în același timp analiza, sursele / ilustrațiile și opiniile savanților și autorităților islamice pentru a justifica fiecare răspuns.

Conceptele de Haram și Halal în Islam

Această clarificare a conceptelor de Halal și Haram poate fi doar un memento pentru musulmani, dar este importantă pentru nemusulmani și le permite acestora să urmărească mai bine ceea ce se va discuta pe parcursul acestui ghid.

În concluzie, Halal (حلال) este un concept sau termen arab care înseamnă „permis”/”permis”/”legal” conform legii islamice. Haram (حَرَام), pe de altă parte, este termenul arab opus lui Halal, însemnând astfel (haram) „interzis”/”interzis”.

Conceptul „halal” se referă astfel la orice obiect, instrument, acțiune, activitate, fenomen etc. care este permis să fie folosit sau în care este permis să te angajezi sau care sunt în conformitate cu legea islamică. Opusul său, conceptul de „haram”, care se referă astfel la orice obiect, instrument, acțiune, activitate, fenomen etc. care este interzis a fi folosit, consumat sau practicat de islam.În ceea ce privește conceptul de Haram în mod specific, acesta se referă în general la două categorii de interdicții:

• Acțiuni, comportamente, activități, fenomene etc. care sunt interzise prin însăși natura lor și pentru răul sau durerea pe care o provoacă oamenilor (furtul, crima, adulterul etc.)
• Acțiuni, comportamente, activități, fenomene etc. care sunt interzise pentru că sunt legate de interdicții, chiar dacă în esență nu cauzează rău/durere indivizilor (vânzări sau afaceri făcute în timpul rugăciunii de vineri, bani sau câștiguri obținute prin interes, mită, fraudă și orice alte mijloace care pot dăuna altor persoane).

Termenul Haram se poate referi și la lucruri sacre interzise a fi accesate de persoane impure sau neinițiate în cunoașterea sacră. Dar acest lucru nu va fi cazul în ceea ce privește comerțul, deoarece nu există nimic sacru sau divin în a stăpâni această activitate! Va fi vorba, în principal, despre acțiuni, instrumente, comportamente, activități etc. care sunt interzise și a căror utilizare, adoptare sau practică sunt considerate păcate (pentru persoanele de confesiune musulmană).Noțiunile de Haram și Halal se aplică la toate aspectele vieții musulmane (sociale, economice, politice, religioase, profesionale etc.). Ele sunt foarte populare în domeniul alimentar, alimentele/produsele/ingredientele halal fiind astfel cele permise/recomandate de legea islamică, spre deosebire de cele a căror compoziție sau elaborare (de exemplu, procesul de sacrificare) le face haram.În alte aspecte ale vieții, aceste concepte se aplică, de exemplu, în turism, îmbrăcăminte, sănătate (de exemplu, vaccinarea) etc., Aplicarea conceptelor de Haram și Halal în finanțe constituie o formă de finanțare compatibilă cu Sharia sau de finanțare conformă cu normele islamice. Aceasta este cunoscută mai frecvent sub denumirea de finanțe islamice. Aplicarea preceptelor islamului la aceste finanțe a avut ca rezultat principii care ghidează toate acțiunile și activitățile legate de finanțe sau de viața financiară a persoanelor și entităților și, prin urmare, activitatea comercială.

Ce este tranzacționarea haram?

Preceptele islamului și sursele sale (Coranul, Sunna etc.) servesc drept bază pentru principiile finanțelor islamice și din acestea derivă principiile tranzacționării islamice și din care putem defini ce este tranzacționarea haram.

În concluzie, tranzacționarea haram se referă la utilizarea, acceptarea, practica, adoptarea sau chiar angajarea în orice comportament, tranzacție, instrument sau chiar orice condiție de tranzacționare care nu respectă principiile finanțelor islamice în contextul activității de tranzacționare.

Din acest motiv, pentru a fi în conformitate cu Islamul (pentru a nu fi calificată drept tranzacționare haram), investiția pe piața bursieră sau tranzacționarea trebuie să respecte următoarele principii:

• Nici o dobândă

Nici o dobândă în tranzacții este principiul principal al finanțelor islamice, deoarece dobânda este considerată riba și, prin urmare, interzisă de legea islamică. Aceste extrase din Coran clarifică această interdicție:

Cei care mănâncă [pratiquent] dobânzi uzurpatoare stau (în Ziua Judecății) doar ca unul pe care l-a supărat atingerea lui Satana. Acest lucru se datorează faptului că ei spun: „Comerțul este destul de asemănător cu dobânda”, în timp ce Allah a făcut comerțul legal, iar dobânda ilegală (Surah 2 versetul 275)…

Allah anihilează dobânda uzurpatoare și face ca milostenia să fie fructuoasă. Și Allah nu iubește pe necredinciosul păcătos(Surah 2 versetul 276).

Oh credincioși! Temeți-vă de Allah; și renunțați la reziduul de dobândă uzurpatoare, dacă sunteți credincioși (Sura 2 versetul 278).

Rețineți că (cu referire la extrasul din Sura 2 versetul 275 de mai sus) trading se referă la comerț, mai ales că este traducerea literală a acestui termen anglo-saxon (trading), și că această activitate (trading) constă practic în cumpărarea și vânzarea de bunuri, deci în tranzacționare.Astfel, interesul este apreciat în islam ca fiind uzură, exces, câștig considerat a fi obținut din exploatarea altor indivizi. În acest din urmă caz, în special, dobânda este văzută și interpretată (de către fatwa și autoritățile de conformitate cu sharia) ca un mijloc prin care persoanele/entitățile bogate își sporesc averea în detrimentul celor săraci sau a celor care au nevoie de finanțare, fără a contribui la crearea de valoare. Prin urmare, tranzacționarea este haram atunci când implică instrumente la care este atașată o dobândă (de exemplu, obligațiuni), atunci când implică plata sau chiar primirea de dobândă (de exemplu, swap).

• Părtașie a riscului, a profitului și a pierderilor

În principiu, conform islamului, într-o tranzacție financiară, riscul nu ar trebui să fie suportat de o singură parte, sau astfel, o parte nu ar trebui să suporte excesiv de mult mai mult risc decât alta. Este dificil să vorbim de comerț haram sau halal în conformitate cu acest principiu atunci când se ia în considerare relația dintre comerciant și broker, deoarece cei doi nu sunt de fapt cele două părți ale unei tranzacții.Acest principiu se referă la părțile tranzacțiilor, adică la cumpărător și vânzător. În general, pe piețele financiare, acest principiu este relativ respectat, deoarece evoluția viitoare a prețurilor este necunoscută pentru cumpărătorul și vânzătorul instrumentelor tranzacționate și, prin urmare, fiecare dintre ei își asumă riscuri.Comerciantul poate totuși să aibă brokerul ca o altă parte, atunci când acesta din urmă asigură contrapartea tranzacțiilor comerciantului pentru anumite instrumente. Dar și în acest caz există o partajare a riscurilor, deoarece mișcările viitoare reale ale prețurilor sunt necunoscute ambelor părți.Practic, acest principiu susține că instituția care împrumută bani unei persoane fizice sau juridice participă la profiturile și pierderile probabile care pot rezulta din activitatea căreia îi sunt dedicați banii împrumutați. Astfel, în cazul în care împrumutatul obține un câștig cu banii, acest câștig este împărțit între creditor și împrumutat. În mod similar, în cazul în care acesta înregistrează o pierdere sau riscă, această pierdere este, de asemenea, împărțită între creditor și împrumutat. Contrar a ceea ce ați putea crede, această interpretare a principiului împărțirii profiturilor și pierderilor poate fi readusă în domeniul tranzacțiilor. Într-adevăr, în tranzacționare, există un caz principal în care brokerul acționează ca un creditor și clientul (traderul) ca un împrumutat: acesta este cazul tranzacționării cu efect de levier. În tranzacționarea cu efect de levier, brokerul împrumută în mod normal o mare parte din fondurile necesare pentru a lua o poziție traderului. Dar există în acest caz profit și pierdere sau împărțirea riscurilor? Răspunsul este nu, deoarece indiferent de rezultatul tranzacției (câștig sau pierdere / câștig sau pierdere de capital), traderul va trebui să returneze ceea ce a împrumutat.Acum, din moment ce este posibil ca un trader musulman să folosească Elevarea islamică sau halal, iar această pârghie urmează același principiu (dar nu în întregime) ca și cel al pârghiei convenționale, putem spune că acest tip de tranzacție se încadrează în tranzacționarea haram? Răspundeți în secțiunea de mai jos din acest ghid intitulată „Pârghia: haram sau halal”.

• Nu speculații / nu există active speculative

Legea Sharia interzice orice practică bazată pe noroc, jocuri de noroc sau chiar speculații (acest lucru este cunoscut sub numele de maisir, care înseamnă a obține ceva prea ușor, fără a face niciun efort). Părțile implicate într-o tranzacție trebuie să depună un efort pentru a genera un venit, un rezultat, o valoare. Prin urmare, orice instrument speculativ (de exemplu, opțiunile binare) ar trebui evitat de către comercianții musulmani care doresc să rămână în conformitate cu religia lor.De asemenea, nu trebuie uitată definiția tranzacțiilor haram de mai sus.

Acum, natura haram a unei tranzacții poate proveni și din comportamentul sau intenția comerciantului musulman. Un instrument poate fi nespeculativ sau halal în general, dar veți face trading haram dacă tranzacționați acel instrument în mod speculativ sau cu intenția de a specula în mod excesiv.

De asemenea, în ceea ce privește comportamentul și intenția comerciantului, va face trading haram dacă considerați această activitate ca fiind un joc de noroc, chiar dacă instrumentul pe care îl tranzacționați, tranzacțiile și termenii acestora sunt halal. Islamul interzice jocurile de noroc, care reprezintă forma aproape extremă a speculației.

• Nici o incertitudine/nici un instrument prea riscant

Incertitudinea (aceasta este cunoscută sub numele de gharar) este interzisă de legea islamică. Ea (incertitudinea) implică luarea în considerare a unui eveniment care s-ar putea să nu se întâmple. În consecință, orice contract, instrument și tranzacție în care obiectul și/sau prețul și/sau scadența (pentru bunurile fizice, trebuie să existe și specificațiile obiectului, precum și locul tranzacției) nu sunt clar determinate.Unul dintre motivele care împing și mai mult la interzicerea incertitudinii este acela că conduce la speculații (asupra elementelor necunoscute ale contractului sau tranzacției), ceea ce este interzis în Islam.

Pentru a reveni în mod concret la domeniul tranzacționării și al investițiilor pe piața bursieră, rețineți că, pentru a evita tranzacțiile haram, orice comerciant musulman ar trebui să evite tranzacțiile și activele prea riscante, activele cu o volatilitate extrem de mare și instrumentele bazate pe una sau mai multe incertitudini, așa cum este cazul contractelor la termen și al contractelor futures (în cazul acestor instrumente, de exemplu, obiectul tranzacției este inexistent în momentul încheierii contractului, obligațiile părților la contract sunt amânate până la o anumită dată etc. ).

• Nici o amânare în tranzacționare

Acest punct este oarecum legat de punctul anterior, în special în ceea ce privește clasificarea contractelor futures ca instrumente de tranzacționare haram. Într-adevăr, conform Islamului, transacțiunile trebuie efectuate fără amânare semnificativă, pentru a evita variațiile probabile ale prețurilor și/sau cantităților obiectelor tranzacțiilor, aceasta după ce contractul a fost încheiat.

• Nici o activitate haram / nici o tranzacționare în acțiuni ale companiilor care desfășoară activități haram

Câteva activități sunt interzise de Sharia;