Plafon TVA 2026: 395.000 lei, când devii plătitor de TVA și ce faci la depășire

Ultima actualizare: 13 noiembrie 2026 · Sursa: Codul fiscal, art. 310, 316, 317 și 291 (forma actualizată prin Legea nr. 204/2026).

Pe scurt: plafon TVA 2026 înseamnă plafonul de scutire pentru întreprinderile mici, de 395.000 de lei cifră de afaceri pe an calendaristic. Cât rămâi sub el, firma sau PFA-ul tău nu colectează TVA și nu îl trece pe facturi. Din ziua în care depășești plafonul trebuie să ceri înregistrarea în scopuri de TVA. Aplici TVA (21% sau 11%) chiar de la tranzacția cu care ai trecut de 395.000 de lei. Plafonul a crescut de la 300.000 la 395.000 de lei în 2025 și a rămas neschimbat în 2026. Nu îl confunda cu plafonul pentru TVA la încasare, de 5.000.000 de lei, care e cu totul altceva.

Diversifică-ți avereaInvestește în artăTablouri originale, piese unicat semnate de artist. Un activ tangibil, departe de grafice și cotații.Vezi tablourile →

Plafon scutire TVA: ce este și cui se aplică

Codul fiscal permite firmelor și persoanelor fizice autorizate mici să nu aplice TVA. Se numește regim special de scutire pentru întreprinderile mici (art. 310). Pragul este o cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, de cel mult 395.000 de lei.

Regimul se aplică „persoanei impozabile” stabilite în România. Pe românește: oricui are o activitate economică, adică SRL, PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială sau profesie liberală. Forma juridică nu contează, contează doar cifra de afaceri.

Plafon TVA 2026: cât este și de când

Plafonul e în lei, nu în euro. Nu se recalculează după curs. La un curs de aproximativ 5,05 lei/euro, 395.000 de lei înseamnă în jur de 78.000 de euro.

Pentru o firmă sau un PFA înființat în cursul anului plafonul nu se reduce proporțional. Rămâne tot 395.000 de lei pentru restul anului (art. 310 alin. 5). La înregistrare declari o cifră de afaceri estimată sub plafon și nu optezi pentru TVA (alin. 4).

Ce intră în calculul plafonului de TVA

Cifra de afaceri de referință (art. 310 alin. 2) este valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate într-un an calendaristic, cu locul în România:

• Intră: operațiunile taxabile (sau care ar fi taxabile dacă nu ai fi întreprindere mică), operațiunile scutite cu drept de deducere și unele operațiuni scutite fără drept de deducere, dacă nu sunt accesorii activității principale (de exemplu, unele închirieri, operațiuni financiare sau de asigurări).
• Nu intră: vânzarea propriilor active fixe (de exemplu, laptopul sau mașina afacerii) și cesiunea de active necorporale.
• Nu intră nici serviciile și livrările al căror loc nu e în România. De exemplu, serviciile prestate către o firmă din alt stat UE sau din afara UE, care au locul la beneficiar.

Contează operațiunile efectuate (facturate sau livrate), nu banii încasați. O factură de 50.000 de lei emisă în decembrie și încasată în februarie se socotește în cifra de afaceri a lui decembrie. Aici plafonul de TVA diferă de impozitul pe venit al unui PFA, unde contează încasările.

Dacă ai exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere (de exemplu, doar servicii medicale sau educaționale scutite), nu se consideră că depășești plafonul, oricât ai încasa (art. 310 alin. 3).

Ce faci când depășești plafonul de 395.000 de lei

Din 2025 regula e mai strictă decât înainte. Art. 310 alin. (6):

1. Ceri înregistrarea în scopuri de TVA (art. 316) cel târziu la data depășirii plafonului. Se face prin declarația de mențiuni, formularul 010 pentru firme sau 070 pentru PFA și profesii liberale, depusă prin SPV sau la ANAF.
2. Aplici TVA de la tranzacția care a dus la depășire. Dacă factura care trece cifra de afaceri peste 395.000 de lei e de 20.000 de lei, ea se emite deja cu TVA.
3. Poți aplica TVA și operațiunilor din aceeași zi, anterioare tranzacției care a depășit plafonul.

Exemplu

Un PFA de servicii IT are, până la 9 octombrie 2026, o cifră de afaceri de 385.000 de lei, cu clienți din România. Pe 10 octombrie emite o factură de 18.000 de lei, iar cifra de afaceri ajunge la 403.000 de lei:

• cererea de înregistrare în scopuri de TVA trebuie depusă cel târziu pe 10 octombrie 2026;
• factura din 10 octombrie se emite cu TVA de 21%: 18.000 + 3.780 = 21.780 de lei;
• toate facturile de după se emit cu TVA, iar PFA-ul depune decont de TVA pentru perioada fiscală respectivă.

Ce se întâmplă dacă nu te înregistrezi la timp

Dacă ANAF constată că ai depășit plafonul și nu ai cerut înregistrarea, art. 310 alin. (6¹):

• te înregistrează din oficiu, cu data depășirii plafonului;
• îți calculează TVA-ul pe care trebuia să-l colectezi, minus TVA-ul pe care l-ai fi putut deduce, pentru toată perioada;
• la diferență se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, conform Codului de procedură fiscală.

Iar TVA-ul nu îl mai poți recupera de la clienți, mai ales de la persoanele fizice. Practic, îl plătești din venitul tău. Dacă descoperi singur întârzierea, alin. (6²) îți permite să ceri înregistrarea retroactiv și să regularizezi suma în primul decont.

Cum ieși din TVA dacă scazi sub plafon

Dacă ești înregistrat în scopuri de TVA, dar în anul anterior nu ai depășit 395.000 de lei, poți cere scoaterea din evidența plătitorilor de TVA (art. 310 alin. 7):

• cererea se depune între 1 și 10 ale lunii următoare perioadei fiscale (lunare sau trimestriale);
• la data cererii nu trebuie să fi depășit plafonul nici în anul curent;
• anularea e valabilă de la data comunicării deciziei ANAF. Până atunci ai toate obligațiile unui plătitor de TVA;
• depui ultimul decont până pe 25 ale lunii următoare comunicării deciziei, cu ajustările de TVA pentru stocuri și active, dacă e cazul.

Poți deveni plătitor de TVA voluntar?

Da. Art. 310 alin. (3) permite oricând opțiunea pentru regimul normal de TVA, chiar dacă ești sub plafon. Merită când:

• clienții tăi sunt firme plătitoare de TVA, care oricum deduc TVA-ul. Pentru ei prețul real nu se schimbă, iar tu recuperezi TVA-ul de la furnizori;
• ai investiții mari la început (utilaje, amenajări, stoc) și vrei să deduci TVA-ul de pe ele;
• clienții mari cer explicit un partener plătitor de TVA.

Nu merită de obicei când vinzi către persoane fizice (servicii de înfrumusețare, meditații, servicii pentru casă). Acolo TVA-ul ar scumpi prețul cu 21% sau ți-ar mânca marja.

Atenție: cod de TVA special pentru servicii din UE (art. 317)

Chiar și sub plafonul de 395.000 de lei, ai nevoie de un cod de TVA „special” (art. 317) dacă:

• cumperi servicii de la firme din alte state UE: Meta Ads (Irlanda), Google Ads, Canva, abonamente software facturate din UE. Primești codul înaintea primirii serviciilor, iar TVA-ul îl plătești tu, prin taxare inversă, cu decontul 301;
• prestezi servicii către firme din alte state UE, cu locul prestării la beneficiar. Primești codul înainte de prestare și depui declarația recapitulativă 390.

Codul special nu te face plătitor de TVA obișnuit și nu îți dă drept de deducere. Lipsa lui e însă o greșeală frecventă la PFA-urile care fac marketing online sau lucrează pentru clienți din UE.

Plafon TVA vs alte plafoane din 2026

Cotele de TVA în 2026

Când devii plătitor de TVA, aplici cotele din art. 291 al Codului fiscal:

• 21%, cota standard: majoritatea serviciilor și bunurilor;
• 11%, cota redusă: alimente, medicamente, apă, cazare și alte categorii enumerate în lege.

Pentru calcule rapide (adaugi TVA sau scoți TVA dintr-un preț), folosește calculatorul de TVA.

Întrebări frecvente

Care este plafonul de TVA în 2026?

Plafonul de scutire de TVA în 2026 este de 395.000 de lei cifră de afaceri anuală, conform art. 310 din Codul fiscal. Sub această sumă, o firmă sau un PFA nu colectează TVA. Peste ea, trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii.

Plafonul de TVA se calculează pe încasări sau pe facturi?

Pe operațiunile efectuate, adică pe livrările și serviciile facturate sau prestate în anul calendaristic, nu pe banii încasați. Nu intră vânzarea propriilor active fixe și nici serviciile cu locul în afara României, cum sunt cele prestate pentru firme din străinătate.

PFA-ul are același plafon de TVA ca SRL-ul?

Da. Plafonul de 395.000 de lei se aplică oricărei persoane impozabile stabilite în România: PFA, întreprindere individuală, profesie liberală, SRL. Ce contează e doar cifra de afaceri, nu forma juridică.

Ce se întâmplă dacă depășesc plafonul de TVA și nu mă înregistrez?

ANAF te înregistrează din oficiu de la data depășirii și îți calculează TVA-ul pe care trebuia să-l colectezi, minus TVA-ul deductibil, plus dobânzi și penalități de întârziere. TVA-ul îl plătești practic din buzunar, pentru că nu îl mai poți cere clienților.

Verificare TVA: cum aflu dacă o firmă e plătitoare de TVA?

Pe anaf.ro, la „Informații publice despre agenți economici”, cauți după CIF. Pagina arată dacă firma e înregistrată în scopuri de TVA, de la ce dată și dacă aplică TVA la încasare.

Diversifică-ți avereaInvestește în artăTablouri originale, piese unicat semnate de artist. Un activ tangibil, departe de grafice și cotații.Vezi tablourile →

Ce citești mai departe

• TVA la încasare 2026: plafon, intrare și ieșire din sistem
• Taxe PFA 2026: impozit, CAS și CASS
• Microîntreprindere 2026: condiții și impozit
• e-Factura 2026: cine e obligat și cum transmiți facturile

Surse: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 291, 310, 310¹, 316 și 317, forma actualizată publicată de ANAF (ultima modificare: Legea nr. 204/2026). Material informativ. Pentru situația firmei tale, consultă un contabil.